După un 2025 remarcabil pentru energia regenerabilă în România, anul 2026 a adus o realitate dură, cu cea mai scăzută producție de energie din ultimii cinci ani, conform datelor Transelectrica. În ciuda investițiilor masive în proiecte solare, efectele secetei din anul precedent au avut un impact major asupra sistemului energetic.
Potrivit raportului oficial, în 2025 s-au montat 1.240 MW în proiecte de energie solară de mari dimensiuni, însă această creștere nu a fost suficientă pentru a compensa reducerea producției hidroenergetice. Hidroelectrica a pierdut 14% din volumele de energie generate, din cauza secetei severe, afectând astfel echilibrul energetic național.
Citește și: Mihai Tudose solicită Comisiei Europene impunerea unei taxe pe profiturile din sectorul energetic
Care sunt principalele cauze ale scăderii producției de energie în 2026?
Seceta prelungită a anului trecut a fost factorul decisiv în reducerea semnificativă a producției interne. În plus, închiderea de capacitate în sectorul de cărbune a continuat, cu 857 MW scoși din funcțiune, ceea ce a redus capacitatea totală a sistemului. În același timp, importurile au atins nivelul maxim al ultimilor cinci ani, acoperind deficitul de producție internă.
- Producția internă a scăzut cu 14% pentru hidroenergie, din cauza secetei
- Au fost montate 1.240 MW în proiecte solare
- S-au închis 857 MW de capacitate pe cărbune
- Capacitatea totală a sistemului a crescut cu 567 MW față de 2024, ajungând la 19.178 MW
- Importurile au atins nivelul maxim din ultimii cinci ani
Ce consecințe are această evoluție asupra sistemului energetic?
Reculul producției interne și creșterea importurilor afectează prețurile energiei și stabilitatea sistemului. În plus, reducerea capacităților pe cărbune și hidroenergie indică o tranziție dificilă, în condițiile în care sectorul energetic trebuie să se adapteze la noile condiții climatice și de piață.
Autoritățile și companiile din energie analizează măsuri pentru a gestiona această situație, inclusiv investiții în eficientizare și diversificare. În același timp, impactul asupra prețurilor și securității energetice rămâne o prioritate pentru perioada următoare.
În concluzie, anul 2026 marchează o schimbare semnificativă față de recordurile din 2025, evidențiind provocările generate de schimbările climatice și de restructurarea sectorului energetic românesc.