Sursă: Hotnews.ro
Gazetarul și scriitorul Cristian Tudor Popescu a comentat marți principalele evenimente din ultimele zile: decizia Curții Constituționale în cazul legii integrității și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu. El critică încălcarea principiului fundamental al Justiției, conform căruia legile nu se pot aplica retroactiv, și afirmă că CCR a început, încă de la anularea alegerilor prezidențiale, să se considere deasupra Constituției.
Citește și: Mihai Tudose solicită Comisiei Europene impunerea unei taxe pe profiturile din sectorul energetic
Popescu susține că decizia CCR privind legea anti-Fritz, promovată de PSD, încalcă principiul nonretroactivității legilor, introdus pentru a proteja statul de abuzuri și pentru a limita folosirea Justiției în scopuri politice. El afirmă că această decizie demonstrează că CCR a devenit o autoritate care acționează independent de Constituție și legi, fiind o adevărată regină a României.
Critici dure la adresa deciziei CCR și a întâlnirii Bolojan-Tănăsescu
Popescu critică și întâlnirea dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și premierul interimar, Ilie Bolojan, considerând-o o demonstrație de prostie și explicații lipsite de logică. El afirmă că aceste evenimente reflectă o stare politică și juridică dezastruoasă în România, care ar putea duce chiar la excluderea de facto a țării din Uniunea Europeană.
- Decizia CCR a stabilit că amendamentul introdus în Legea integrității, prin care persoanele incompatibile își pierd funcțiile, este constituțional.
- Popescu consideră că această decizie încalcă principiul nonretroactivității legilor, fiind aplicată retroactiv.
- El avertizează că aceste acțiuni pot duce la izolarea totală a României în context european.
Contextul deciziei CCR și consecințele pentru România
Decizia Curții Constituționale a fost luată în contextul dezbaterilor despre legea integrității și despre modul în care legile se aplică în cazul persoanelor găsite incompatibile sau în conflict de interese. Popescu avertizează că această situație poate duce la o criză profundă a statului de drept și la pierderea încrederii în instituțiile românești.
El subliniază că, dacă aceste tendințe continuă, România riscă să fie exclusă de facto din Uniunea Europeană și chiar din Consiliul Europei, în care a fost acceptată în 1993. Această situație ar avea consecințe grave asupra statutului țării și asupra relațiilor internaționale.
Popescu încheie prin a evidenția pericolul ca aceste decizii și întâlniri politice să submineze fundamentul statului de drept și să compromită poziția României în Uniunea Europeană și în lume.