Sursă: Zf.ro

Proprietatea intelectuală asupra creațiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale rămâne o zonă legislativă neclarificată, iar antreprenorii care folosesc astfel de instrumente în procesul de inovare se confruntă cu un vid juridic real, potrivit lui Paul Cosmovici, managing partner în cadrul firmei Cosmovici Intellectual.

Problema centrală vizează dreptul de autor: cine poate revendica legal o invenție atunci când aceasta este generată, parțial sau integral, de un algoritm. „Principala problemă este că noi generăm inovație cu mașina, cu un calculator și inovația respectivă, teoretic, nu poate fi protejată de un om în numele lui. Deci nu am cum să pun mâna să spun ea mea e creația mea cât timp e o mașină. Legile nu ajută astăzi și cred că va fi un timp mai mult sau mai puțin previzibil, când se vor ajusta legile, să ne spună în ce condiții ce mi-a creat mașina e al meu, ca să pot apoi să cer bani pe el sau statul să vină să-mi ceară o parte de impozit sau parte din câștiguri pe ce a creat mașina”, a explicat Cosmovici la ZF Live.

Legislația actuală și lacunele sale în proprietatea intelectuală AI

Cadru legal de brevetare în România și în Uniunea Europeană pornește de la premisa că inventatorul este o persoană fizică, ceea ce lasă în afara protecției juridice creațiile atribuite unui sistem de inteligență artificială. Această lacună duce la practici discutabile în procesul de depunere a cererilor de brevet, unde solicitanții nu sunt obligați să declare dacă invenția a fost produsă cu ajutorul unui algoritm.

• Fără mecanisme de verificare, declarația privind modul de generare a invenției rămâne la latitudinea solicitantului.
• Inovațiile create de algoritmi nu beneficiază de protecție legală, fiind considerate în continuare invenții ale inventatorului uman.
• Absenta unor reglementări clare creează incertitudine juridică și fiscală pentru inventatori și autorități.

Impactul lacunelor legislative asupra viitorului proprietății intelectuale în AI

Lipsa unor reglementări specifice privind proprietatea intelectuală generată de inteligența artificială expune atât inventatorii, cât și autoritățile la riscuri juridice și fiscale. Această situație poate afecta modul în care vor fi protejate și taxate invențiile create cu ajutorul tehnologiei în viitor.

Specialiștii avertizează că, în lipsa unor norme clare, se va crea un vid legislativ ce va putea duce la practici discutabile în domeniu, precum revendicarea invențiilor de către persoane care nu au contribuit direct la generarea lor. În plus, această incertitudine va influența și modul în care statul va putea impozita și proteja aceste creații, afectând inovația și dezvoltarea economică în domeniul tehnologic.