ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din BrăilaBrăila Expres — Ce se întâmplă în BrăilaCele mai recente știri din BrăilaBrăila Expres — Ce se întâmplă în Brăila
economie

România, în clasamentul european privind plățile pentru servicii online în 2025

Maria Ionescu

Maria Ionescu

⏱ 2 min citire
persoane folosind servicii digitale online
Sursa foto: obiectivbr.ro

Sursă: Obiectivbr.ro

Aproape 33% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au plătit pentru cel puțin un serviciu digital în 2025, precum streaming video sau sport. Diferențele între statele membre sunt semnificative, în funcție de nivelul de venituri și obiceiurile de consum.

Citește și: Mihai Tudose solicită Comisiei Europene impunerea unei taxe pe profiturile din sectorul energetic

Potrivit datelor Eurostat, Irlanda și Danemarca conduc clasamentul, cu 63,9%, respectiv 61,1% dintre utilizatorii de internet care au abonamente plătite pentru astfel de servicii. În aceste țări, peste jumătate dintre utilizatori au cel puțin un abonament pentru streaming video sau sport. La polul opus se află Bulgaria, cu doar 9,3%, și alte state din Europa de Est, precum Slovenia, Letonia și Lituania, unde procentul variază între 13,7% și 17,4%. Diferența între Irlanda și Bulgaria depășește de peste șase ori, ilustrând discrepanțele în cheltuielile digitale ale europenilor.

Alte servicii digitale și diferențele regionale

Pe lângă streaming, europenii plătesc și pentru alte tipuri de conținut digital. Platformele de streaming muzical și podcasturi, precum Spotify sau YouTube Premium, au atras în 2025 23% dintre utilizatori ca abonați plătitori. În schimb, doar 7,2% plătesc pentru abonamente la ziare, reviste sau site-uri de știri online, iar serviciile de cloud gaming, precum Xbox Game Pass, au o pondere de aproximativ 6,1%.

Diferențele regionale sunt influențate de nivelul de venituri și de dezvoltarea pieței digitale. În țările cu venituri mai mari, plata pentru servicii digitale a devenit o cheltuială obișnuită pentru o parte semnificativă a populației, în timp ce în cele cu venituri mai mici, utilizatorii preferă alternative gratuite. În România, procentul de utilizatori care plătesc pentru astfel de servicii rămâne foarte scăzut, reflectând obiceiurile de consum și nivelul de venituri.