Sursă: Hotnews.ro
Un sondaj IRSOP realizat în perioada 25-30 iunie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane, indică o deteriorare semnificativă a percepțiilor economice în rândul românilor față de luna mai.
Citește și: Mihai Tudose solicită Comisiei Europene impunerea unei taxe pe profiturile din sectorul energetic
Majoritatea indicatorilor de încredere economică s-au înrăutățit, cu excepția economiilor pentru situații neprevăzute, care au înregistrat o creștere ușoară. Așteptările inflaționiste au crescut de la 78% la 83% dintre respondenți, atingând cel mai ridicat nivel din februarie 2026.
Percepția asupra situației financiare și a nivelului de trai
Procentul celor care anticipează o situație financiară mai proastă în următoarele 12 luni a crescut de la 54% la 61%. În plus, 57% dintre români cred că nivelul lor de trai va fi mai slab peste cinci ani, față de 52% în luna mai.
- 83% dintre respondenți anticipează inflație mai mare
- 61% consideră că vor avea o situație financiară mai dificilă
- 57% cred că nivelul de trai va scădea în următorii cinci ani
- 61% spun că au cumpărat mai puțin față de anul trecut
- 47% economisesc pentru situații neprevăzute
Starea pieței muncii și perspectivele economice
Percepția despre piața muncii s-a înăsprit, cu 70% dintre respondenți afirmând că găsirea unui loc de muncă în localitatea lor este dificilă, față de 66% în mai. În același timp, 81% dintre cei care se simt deja amenințați de disponibilizare sunt pesimiști în privința găsirii unui alt job, ceea ce indică o piață de muncă percepută ca rigidă și în scădere.
În ceea ce privește cursul de schimb, 70% dintre respondenți cred că leul va pierde din valoare în următoarele 12 luni, iar 74% anticipează creșterea dobânzilor, semnalând o pregătire pentru un scenariu de politică monetară restrictivă, chiar dacă economia pare să crească slab.
Datele oficiale confirmă tendințele negative, cu vânzările cu amănuntul scăzând cu 5,5% în primele cinci luni ale anului 2026, indicând o contracție a consumului.
În concluzie, populația resimte o stare de austeritate și pesimism economic, în timp ce economiile pentru situații neprevăzute devin singura categorie de cheltuieli în creștere, reflectând o tendință de precauție accentuată.