Sursă: Hotnews.ro
În 2025, banii trimiși acasă de imigranți au atins suma de peste 860 de miliarde de dolari, conform datelor KNOMAD Migration and Development Brief. India a primit cea mai mare „felie” din aceste remitențe, de 125 de miliarde de dolari, fiind urmată de Mexic și China. Această sumă a crescut cu aproape 4% față de anul anterior și depășește creșterea PIB-ului global, fiind o sursă vitală pentru multe economii emergente.
Citește și: Mihai Tudose solicită Comisiei Europene impunerea unei taxe pe profiturile din sectorul energetic
Remitențele către țările cu venituri mici și medii au totalizat circa 685 de miliarde de dolari, reprezentând o alternativă importantă pentru investițiile străine directe. Pentru multe state în curs de dezvoltare, aceste fonduri reprezintă între 10 și 30% din PIB, fiind esențiale pentru finanțarea bugetelor și acoperirea deficitului comercial.
Care sunt țările cele mai dependente de remitențe?
Unele țări depind extrem de mult de fondurile trimise de diaspora. În fruntea listei se află Tadjikistan, unde remitențele reprezintă 45% din PIB, urmat de Tonga și Nicaragua. În aceste economii, fluxurile de bani din străinătate sunt vitale pentru stabilitatea financiară și pentru susținerea populației locale.
- Tadjikistan: 45% din PIB
- Tonga: 38% din PIB
- Nicaragua: 27% din PIB
- Liban: 27% din PIB
- Samoa: 26% din PIB
Ce se întâmplă dacă fluxurile de remitențe se opresc?
În perioadele de criză, remitențele devin un colac de salvare pentru economiile fragile. În cazul unui stop al transferurilor, aceste țări ar putea intra în recesiune sau criză economică severă, deoarece fondurile reprezintă o sursă majoră de finanțare pentru bugete și pentru acoperirea deficitului comercial.
De exemplu, în Egipt, remitențele sunt de circa trei ori mai mari decât veniturile din Canalul Suez, iar în Maroc, aproape egalează veniturile din turism. În perioade de dificultate, aceste fonduri pot susține populația și economia, însă dacă fluxurile se opresc, consecințele pot fi devastatoare pentru țările dependente.
Statele Unite și țările din Golf sunt principalele surse de remitențe, iar în unele cazuri, proporția lucrătorilor migranți depășește 70% din populație. În aceste condiții, oprirea transferurilor ar putea duce la instabilitate socială și economică, afectând milioane de oameni.
În concluzie, dacă diaspora nu mai trimite bani, multe țări în curs de dezvoltare riscă să intre în criză profundă, fiind nevoie de măsuri urgente pentru diversificarea surselor de venituri și reducerea dependenței de remitențe.