Sursă: Mediafax.ro
Comisia Europeană a anunțat miercuri că a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), acuzând statul român de neasigurare a plăților la timp către farmacii, ceea ce încalcă legislația europeană.
Citește și: Mihai Tudose solicită Comisiei Europene impunerea unei taxe pe profiturile din sectorul energetic
Potrivit comunicatului oficial, autoritățile române nu au luat măsurile necesare pentru ca Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să respecte termenul legal de plată de 60 de zile calendaristice. În urma verificărilor, CE susține că întârzierile sunt sistemice și persistente, afectând lanțurile de aprovizionare și competitivitatea farmaciilor.
Ce presupune procedura de infringement a UE împotriva României?
Procedura a fost declanșată în aprilie 2024, după ce Comisia Europeană a trimis o scrisoare de notificare formală, urmată de o opinie motivată în februarie 2025 și o opinie motivată suplimentară în ianuarie 2026. În aceste documente, CE a evidențiat că măsurile adoptate de autoritățile române nu au fost suficiente pentru a remedia situația.
- Farmaciile primesc rambursări cu întârzieri de peste 62-79 de zile față de termenul legal de 60 de zile
- Întârzierile afectează aprovizionarea cu medicamente și capacitatea de investiție a companiilor
- Procedura a fost inițiată în urma plângerilor a peste 500 de farmacii independente
- Autoritățile române susțin că plățile se fac cu întârziere, dar nu au reușit să elimine complet problema
Care sunt consecințele pentru sistemul de sănătate din România?
Delays în plăți afectează lanțul de distribuție a medicamentelor și pot duce la reducerea calității serviciilor medicale. Farmaciile, care achiziționează medicamente din fonduri proprii, așteaptă de multe ori rambursări întârziate, ceea ce limitează posibilitatea de a investi în modernizare și extindere.
Comisia Europeană avertizează că aceste întârzieri pot avea un impact negativ asupra accesului pacienților la tratamente și asupra sustenabilității sistemului de sănătate din România. În continuare, autoritățile române trebuie să ia măsuri pentru a respecta legislația europeană și a evita sancțiuni suplimentare.
În cazul în care România nu va remedia situația, CJUE poate decide sancțiuni financiare sau alte măsuri coercitive, conform normelor UE. Autoritățile române au la dispoziție o perioadă de timp pentru a răspunde și a implementa măsuri corective.