Sursă: Hotnews.ro
Tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR) este promovată în Europa ca o soluție pentru tranziția energetică și reducerea emisiilor de carbon. În România, proiectul de la Doicești, care presupune construirea a șase mini-reactoare, a fost lansat oficial în 2022, însă întâmpină numeroase obstacole.
Citește și: Mihai Tudose solicită Comisiei Europene impunerea unei taxe pe profiturile din sectorul energetic
Proiectul, realizat în parteneriat cu compania americană NuScale, a fost susținut de Guvern până în februarie 2026, când fostul premier Ilie Bolojan a criticat cheltuielile și fezabilitatea. În prezent, studiile de fezabilitate au fost realizate, însă investițiile totale sunt estimate la peste 7 miliarde de dolari, iar oficialii români se confruntă cu dificultăți în finanțare.
Controversele legate de costurile și strategia energetică
Ilie Bolojan a afirmat că pentru proiectul de la Doicești s-au cheltuit deja 240 de milioane de dolari doar pe teren și studii, iar alte 600 de milioane de dolari urmează să fie investiți în cercetări suplimentare. Oficialii susțin însă că SMR-ul are un potențial strategic, fiind o componentă importantă a securității energetice a României.
- Proiectul presupune construirea a șase mini-reactoare dezvoltate de NuScale
- Capacitatea totală a proiectului este de 462 MW
- Costurile totale estimate sunt de peste 7 miliarde de dolari
- Studiile de fezabilitate au fost realizate în 2023
- Guvernul a susținut inițial proiectul până în februarie 2026
Suspiciuni legate de teren și interese imobiliare
Există suspiciuni că terenul ales pentru construcția mini-reactoarelor de la Doicești ar putea fi doar o afacere imobiliară. În compania RoPower Nuclear SA, deținută în proporție de 50% de Nuclearelectrica și 50% de Nova Power and Gas, terenul a fost achiziționat de firma privată, ceea ce ridică întrebări legate de interesele din spatele proiectului.
În timp ce oficialii insistă asupra potențialului industrial și geopolitic al SMR-urilor, criticii susțin că investițiile majore și cheltuielile deja făcute nu justifică încă o decizie finală. În plus, România trebuie să gestioneze și alte proiecte nucleare, precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, cu costuri estimate la peste 3 miliarde de euro.
Astfel, viitorul proiectului de la Doicești rămâne incert, în timp ce alte țări europene, precum Austria, impun interdicții sau întârzieri, iar controversele legate de costuri și interesele imobiliare continuă să fie în centrul atenției.