Proiectul internațional „Consiliul pentru Pace”, inițiat de fostul președinte american Donald Trump, pare să fie în impas la doar câteva luni de la lansare, din cauza problemelor financiare și a dificultăților instituționale.
Consiliul pentru Pace a fost anunțat în ianuarie 2026, în cadrul unei ceremonii în Elveția, la care au participat reprezentanți din 19 state, inclusiv Ungaria, Azerbaidjan, Mongolia și state din Golf. Donald Trump a afirmat atunci că proiectul poate gestiona aproape orice criză internațională, fiind un mecanism capabil să aducă stabilitate în regiune.
Citește și: Oportunități pe Jooble: Evoluția pieței muncii în orașele dunărene
Încă de la început, inițiativa a fost criticată pentru lipsa de transparență și pentru intențiile ambigue. Unele state NATO, precum Marea Britanie, au evitat implicarea, temându-se de extinderea atribuțiilor și de posibila apropiere de Rusia. Potrivit Financial Times, fondurile promise pentru reconstrucția Gazei nu au fost transferate în mecanismul oficial gestionat de Banca Mondială și ONU, ci au fost direcționate către un cont separat la JP Morgan, fără mecanisme clare de transparență.
De ce se prăbușește „Consiliul pentru Pace”?
Deși statele participante au promis în total aproximativ 7 miliarde de dolari pentru Gaza, iar Donald Trump anunțase o contribuție de 10 miliarde de dolari din partea SUA, până acum proiectele concrete nu au fost implementate. Printre inițiative blocate se numără formarea unei noi forțe de poliție în Gaza, finanțată cu 100 de milioane de dolari de Emiratele Arabe Unite, și activitatea comitetului tehnocratic palestinian pentru administrarea Fâșiei Gaza.
- Fonduri promise: circa 7 miliarde de dolari pentru Gaza
- Contribuție SUA: 10 miliarde de dolari
- Proiecte blocate: forța de poliție, administrație palestiniană
- Negocieri în curs: conflict cu Iranul, Acordurile Abraham
- State occidentale, inclusiv NATO, au evitat implicarea directă
Care sunt consecințele blocajului și ce urmează?
Situația diplomatică din Orientul Mijlociu devine tot mai complicată, în contextul negocierilor privind controlul Strâmtorii Hormuz, programul nuclear iranian și relațiile dintre Israel și statele musulmane. Criticii consideră că administrația Trump încearcă să își extindă influența globală prin inițiative fără fonduri concrete și fără o strategie clară de implementare.
Reacțiile oficiale sunt încă limitate, însă lipsa de progres în proiectul „Consiliul pentru Pace” afectează imaginea și credibilitatea administrației americane în regiune, în timp ce conflictele din Gaza și din alte zone sensibile rămân fără soluții clare.