Sursă: Hotnews.ro
Un comitet al ONU a declarat că statele au obligația legală de a evalua și implementa măsuri reparatorii pentru comerțul transatlantic cu sclavi și pentru combaterea moștenirii discriminării rasiale. Evenimentul s-a desfășurat în contextul publicării unei orientări oficiale luni, 31 august 2026.
Citește și: O eroare de cod a declanșat o alertă de deturnare pe aeroportul din Nürnberg
Documentul emis de Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale subliniază că aceste obligații derivă dintr-o convenție adoptată în 1965, care interzice discriminarea rasială, și nu din standardele juridice ale epocii sclaviei. În plus, oficialii au afirmat că această abordare reprezintă o schimbare de paradigmă, distanțându-se de responsabilitatea istorică folosită de guverne pentru a respinge cererile de despăgubiri.
Ce implică obligațiile ONU pentru state în privința despăgubirilor?
Potrivit documentului, țările trebuie să pună în aplicare măsuri reparatorii cuprinzătoare pentru persoanele de origine africană, acoperind toate aspectele remediilor. Aceste măsuri pot fi invocate în instanțe și includ scuze oficiale, compensări financiare, dar și alte acțiuni simbolice.
- Mai mult de 10 milioane de sclavi au fost aduși din Africa în Lumea Nouă
- Cel puțin 12,5 milioane de africani au fost capturați și vânduți între secolele XV-XIX
- Este considerată cea mai mare strămutare forțată din istorie
- Apelurile pentru despăgubiri au crescut la nivel internațional, deși unele state și instituții se opun
- Uniunea Europeană și Marea Britanie s-au abținut de la votul ONU din martie
Ce măsuri suplimentare solicită ONU pentru repararea moștenirii sclaviei?
Documentul ONU recomandă măsuri „transformatoare”, precum deschiderea arhivelor, revizuirea monumentelor și memorialelor, precum și înființarea unor comisii independente pentru stabilirea adevărului. Expertul Pela Boker-Wilson a afirmat că statele trebuie să depășească simplele scuze și să adopte politici și legi concrete pentru a repara inegalitățile persistente.
Se subliniază că, indiferent de legislația vremurilor, statele rămân responsabile pentru efectele continuate ale sclaviei, conform obligațiilor internaționale actuale. În plus, documentul insistă asupra faptului că simpla compensare financiară nu este suficientă, fiind nevoie de măsuri „transformatoare” pentru a aborda inegalitățile structurale.