O cercetare internațională a urmărit timp de peste două decenii modificările vegetației de pe 62 de vârfuri montane din Europa, indicând o înverzire a zonelor înalte. Studiul a fost realizat pe 896 de suprafețe monitorizate în 16 regiuni, evaluate de patru ori între 2001 și 2022, și a fost publicat în revista științifică Science.
Rezultatele arată că temperaturile în creștere permit plantelor din zonele joase să urce pe munți, depășind barierele naturale de altitudine. În același timp, speciile adaptate pentru condiții reci încep să dispară din anumite zone, proporția acestora crescând de la 11% la aproape 16% în timpul monitorizării. Pierderile locale variază între 7% și 10%, dar dispariția unei plante pe o suprafață nu înseamnă neapărat extincția sa, deoarece poate supraviețui în alte zone ale aceluiași munte.
Citește și: Stadionul din marmură al Jocurilor Olimpice de la Atena trece prin curățare istorică după un secol
Studiul evidențiază o corelație directă între creșterea temperaturii și pierderile de plante adaptate frigului. Pentru fiecare 0,1 grade Celsius în plus, proporția pierderilor locale crește cu aproximativ 1-1,6%. Zonele unde temperatura a crescut mai mult au înregistrat și cele mai mari pierderi, în special la limitele inferioare ale arealului lor, care se deplasează spre altitudini mai înalte.
În România, această dinamică se reflectă în faptul că anumite specii, precum merii și prunii, înfloresc cu până la 11 zile mai devreme față de acum 50 de ani, ca urmare a încălzirii globale. Cercetarea subliniază că, deși înverzirea pare a crește biodiversitatea, dispariția plantelor specializate pentru condiții reci reprezintă o amenințare pentru ecosistemele montane europene.
Conform Mediafax.ro