Sursă: Hotnews.ro
Un proiect de lege pentru reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI), transmis marți în Parlament, a fost criticat de 12 organizații neguvernamentale într-o scrisoare deschisă. Acestea susțin că inițiativa, prezentată ca fiind în beneficiul PNRR, încalcă angajamente internaționale și limitează instrumentele civice de monitorizare a corupției.
Organizațiile semnatare afirmă că proiectul propune păstrarea declarațiilor de avere și de interese în continuare ca obligație, însă acestea nu vor mai fi publice. Decizia Curții Constituționale din mai 2025 a impus această secretizare, dar în același timp a permis păstrarea unor mecanisme de transparență, precum declarațiile publice de interese financiare, care acum sunt eliminate.
Ce prevederi ale proiectului de lege contestate de ONG-uri?
Scrisoarea critică faptul că toate declarațiile de avere și interese vor fi păstrate în condiții de confidențialitate timp de șapte ani, fără posibilitatea de a fi accesate public. În plus, nu va mai exista o declarație publică de interese financiare, ceea ce reduce nivelul de transparență și facilitează posibilitatea corupției instituționale.
- Declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publice, ci păstrate în condiții de confidențialitate
- Se elimină mecanismul declarației publice de interese financiare
- Proiectul nu respectă angajamentele internaționale și deciziile CCR
- Se reduce transparența în monitorizarea corupției
- Se justifică prin necesitatea respectării PNRR, dar modificările merg în direcția opusă
Ce consecințe are această reformă pentru statul de drept?
Reprezentanții ONG-urilor avertizează că această modificare legislativă reprezintă un regres pentru statul de drept și pentru lupta împotriva corupției. Eliminarea mecanismelor de transparență poate duce la diminuarea controlului civico-judiciar asupra funcționarilor publici și a demnitarilor.
De asemenea, semnatarii scrisorii consideră că proiectul nu respectă recomandările Curții Constituționale, care a reiterat importanța publicității declarațiilor pentru prevenirea corupției. Aceștia cer autorităților să revină asupra deciziei și să mențină mecanismele de transparență, în acord cu angajamentele internaționale și cu jurisprudența CCR.
În prezent, dezbaterea legislativă continuă, iar opinia publică și societatea civilă urmăresc cu atenție evoluția proiectului, temându-se că reducerea transparenței va afecta grav integritatea instituțiilor statului.