Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, a declarat sâmbătă că analiza necesarului real de paturi de spitalizare trebuie continuată, în contextul propunerii de reducere cu 20% a acestora în următorii 3 ani. Decizia face parte din Hotărârea de Guvern aprobată recent, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate subliniază că întrebarea nu este dacă trebuie să reducem, ci cum și unde să o facem.
Potrivit oficialilor, în acest proces, se urmărește o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte, pentru a corela reducerea paturilor cu activitatea reală și nevoile populației. În plus, se intenționează eliminarea paturilor care rămân constant neocupate, pentru a evita dezechilibrele în sistemul de sănătate.
Citește și: Trenurile „Dacia” și „Transilvania” spre Viena își modifică orarul între 27-29 octombrie 2026
Reprezentantul CNAS a explicat că sistemul actual a încurajat menținerea artificială a unui număr mare de paturi, influențând suma maximă contractată cu casele de asigurări. Această abordare a dus la scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și la deficit în zonele cu activitate intensă.
Reducerea paturilor de spital: o necesitate pentru eficientizarea sistemului
Horațiu-Remus Moldovan a menționat că reducerea trebuie să fie corelată cu activitatea reală a spitalelor și cu nevoile de servicii medicale ale populației. El a solicitat caselor de asigurări și direcțiilor de sănătate publică (DSP) să realizeze analize amănunțite pentru fiecare unitate medicală.
- Se propune reducerea cu 20% a paturilor în următorii 3 ani
- În acest an, trebuie reduse aproximativ 4.600 de paturi
- Se analizează paturile neocupate, care distorsionează finanțarea
- Se urmărește ajustarea schemei de personal și a resurselor
- Se propune creșterea numărului de paturi de paliație, grav subdimensionate în România
Situația de la Institutul Oncologic București și gestionarea finanțării
În ceea ce privește cazul Institutului Oncologic București (IOB), Horațiu-Remus Moldovan a clarificat că situația nu reflectă lipsa fondurilor, ci modul în care acestea sunt gestionate. Potrivit datelor CNAS, la 31.03 existau fonduri de 811.020 lei, iar în luna aprilie s-au aprobat acte adiționale pentru un necesar total de peste 13,9 milioane lei.
Șeful CNAS a subliniat că, în ciuda acestor cifre, consumul lunar mediu al institutului este de 11.185.160 lei, ceea ce indică faptul că finanțarea acoperă necesarul raportat. El a adăugat că problemele apar în modul de organizare și gestionare, nu în lipsa fondurilor.
De asemenea, Moldovan a afirmat că situațiile precum cele de la IOB pot și trebuie evitate, iar schimbările trebuie să fie fundamentale, inclusiv în modul de analiză și finanțare a spitalelor. El a menționat că, în prezent, există un deficit estimat de 3.000 de paturi de paliație, ceea ce afectează pacienții, care sunt nevoiți să se trateze acasă, fără suport medical adecvat.
În final, oficialul CNAS a reiterat că reducerea paturilor trebuie să vizeze cele neocupate și să contribuie la un sistem mai eficient, adaptat nevoilor reale ale populației și resurselor disponibile.