Sursă: Hotnews.ro

Un studiu recent indică faptul că peste 300.000 de vârstnici din orașele României nu au mai părăsit localitatea de peste cinci ani, iar mulți dintre aceștia trăiesc în izolare totală. În spatele cifrelor se află oameni care petrec zilele aproape fără să vorbească cu cineva, ceea ce evidențiază o problemă gravă a societății românești.

Conform unui studiu publicat în 2025 de Asociația Niciodată Singur, 3 din 5 seniori declară că se simt singuri, iar 1 din 7 resimte un grad ridicat de singurătate. Bianca Gemănaru, director de programe în cadrul asociației, afirmă că în România nu s-a reușit încă să se discute deschis despre această problemă, deși este extrem de importantă.

Ce înseamnă singurătatea pentru vârstnici în România?

Un tânăr voluntar a fost martor la o situație emoționantă în București, când o doamnă de 80 de ani s-a împiedicat și a căzut, fără ca nimeni să o ajute. Acest incident a determinat un tânăr să reflecte asupra stării de singurătate a seniorilor din țară.

• 3 din 5 seniori se simt singuri
• 1 din 7 resimte un grad ridicat de singurătate
• Peste 300.000 de vârstnici nu au ieșit din localitate de peste cinci ani
• 26% dintre seniorii din mediul urban nu au părăsit localitatea de peste un an

Ce se face pentru combaterea izolării vârstnicilor?

În București, există centre de socializare dedicate seniorilor, unde aceștia pot participa la activități culturale, ateliere sau pot primi consiliere psihologică. Unul dintre aceste centre, Asociația Niciodată Singur, a evidențiat în 2025 cât de răspândită este singurătatea în rândul bătrânilor.

Un alt studiu realizat în 2026 de Kantar România a arătat că peste 300.000 de vârstnici din orașe nu au mai ieșit din localitate de peste cinci ani, iar 26% dintre aceștia nu au părăsit localitatea de peste un an. În aceste condiții, voluntarii și specialiștii subliniază importanța inițiativelor sociale și a vizitelor regulate pentru a întrerupe cercul izolării.

Bianca Gemănaru afirmă că trebuie să recunoaștem problema, nu pentru a o judeca, ci pentru a o aborda eficient. În zonele considerate „Blue zones”, persoanele care ating vârsta de 100 de ani trăiesc în comunitate, în apropierea familiei sau a prietenilor, ceea ce contribuie la longevitate și bunăstare.

Este nevoie de o schimbare de mentalitate și de politici publice care să sprijine socializarea și activitatea comunitară a vârstnicilor, pentru a combate singurătatea și a îmbunătăți calitatea vieții acestora în România.