Sursă: Prosport.ro
Un fapt rar întâlnit în fotbalul european se întâmplă în Finlanda, unde patronul echipei KuPS, adversara Universității Craiova în Europa League, ocupă și funcția de președinte al Federației de Fotbal din Finlanda. În meciul de azi din turul 3 preliminar Europa League, această situație inedită atrage atenția și în România, fiind o realitate complet diferită de cea a fotbalului românesc.
Citește și: AJF Brăila organizează cursuri gratuite de formare a arbitrilor de fotbal
Ari Lahti, în vârstă de 63 de ani, s-a implicat în fotbalul finlandez încă din anii '90 și a devenit președinte al LPF-ului din Finlanda în 1997. În 2006, a devenit acționar majoritar la KuPS, club pe care l-a salvat de la faliment și l-a transformat într-un nume de referință în fotbalul finlandez. În paralel, din 2018, ocupă și funcția de președinte al Federației de Fotbal din Finlanda, fiind și membru în Comitetul Executiv UEFA.
Ineditul situației din Finlanda: patronul e și președinte de federație
Această combinație de funcții, rar întâlnită în Europa, face ca fotbalul finlandez să fie diferit de cel românesc, unde conflictele de interese și transparența sunt adesea criticate. Lahti a condus naționala Finlandei la prima calificare la un turneu final major, EURO 2020, și a reușit să salveze și să dezvolte clubul KuPS, care a trecut peste rivali precum HJK Helsinki.
- Patron al KuPS din 2006, după ce a investit în club pentru a-l salva de la faliment
- Președinte al Federației de Fotbal din Finlanda din 2018
- Membru în Comitetul Executiv UEFA din 2023
- Clubul KuPS a cucerit titlurile naționale în 2019, 2024 și 2025
- În sezonul trecut, KuPS a ajuns în grupa Conference League și s-a calificat mai departe
Ce înseamnă această situație pentru fotbalul finlandez și pentru România
Prezența lui Ari Lahti în ambele funcții arată o diferență clară față de fotbalul românesc, unde conflictele de interese și lipsa de transparență sunt criticate frecvent. În Finlanda, această combinație de roluri a permis clubului KuPS să se dezvolte și să obțină rezultate notabile, inclusiv calificarea la turneul final EURO 2020.
În România, astfel de situații sunt considerate inacceptabile și adesea criticată de specialiști și suporteri. În timp ce în Finlanda se vede ca o strategie de succes, în România, această combinație de funcții ar putea genera conflicte de interese și probleme de transparență în managementul fotbalului.
Este de așteptat ca, în cazul unei schimbări similare, și la noi, să apară reacții dure din partea opiniei publice și a autorităților sportive, care cer clarificări și reguli mai stricte pentru evitarea unor astfel de situații.