Sursă: Zf.ro
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, afirmă că inteligența artificială (AI) reprezintă o temă centrală în discuțiile factorilor de decizie, în special în domeniul bancar și economic.
El precizează că, în prezent, se conturează două poziții antagonice: una optimistă, care anticipează o creștere rapidă a productivității și o transformare aproape miraculoasă a economiei, și alta mai sceptică, care se concentrează pe riscurile unei eventuale bule speculative și pe evaluările exagerate ale câștigurilor pe termen scurt.
Impactul AI asupra economiei românești și riscurile unei bule speculative
În analiza sa, Badea subliniază că estimările privind cheltuielile de capital ale celor patru mari furnizori americani de servicii cloud – Microsoft, Alphabet, Meta și Amazon – pentru anul 2026, depășesc 600 de miliarde de dolari. Aceasta evocă amintiri din perioada boom-ului dot-com, generând temeri legate de formarea unei bule speculative în domeniul tehnologiei.
- Cheltuieli de capital planificate pentru 2026: peste 600 de miliarde de dolari
- Principalii furnizori: Microsoft, Alphabet, Meta, Amazon
- Perioada de boom și prăbușire a dot-com: începutul anilor 2000
- Riscul formării unei bule speculative similare
- Impactul asupra prețurilor bunurilor și serviciilor tehnologice
Ce trebuie să facă factorii de decizie în fața noii revoluții AI
Potrivit lui Badea, întrebarea esențială nu este dacă se va forma o bulă, ci în ce măsură și cât de rapid vor fi generate câștigurile de productivitate. El subliniază că, în anii ’70, futurologul Roy Amara observa tendința de a supraestima impactul pe termen scurt și de a subestima efectele pe termen lung ale tehnologiilor.
De exemplu, în anii ’90, internetul era așteptat să transforme economia peste noapte, însă realitatea a fost diferită, iar indicele Nasdaq a pierdut 78% din valoare între 2000 și 2002. Cu toate acestea, companiile care au supraviețuit acelei perioade, precum Amazon sau Google, au continuat să inoveze și să modeleze industrii întregi, acumulând profituri și capital.
În prezent, giganții tehnologici implicați în cursa pentru dezvoltarea AI generează deja fluxuri de numerar reale și consistente, fiind implicați în proiecte comerciale cu venituri semnificative, inclusiv în domenii militare și de securitate.
Conform unui studiu McKinsey din 2025, 88% dintre organizații planifică să investească masiv în AI în următorii ani, ceea ce indică o creștere accelerată a utilizării acestei tehnologii în economie și sectorul public.
În concluzie, Badea afirmă că factorii de decizie trebuie să fie vigilenți și să adopte măsuri pentru a gestiona atât oportunitățile, cât și riscurile generate de această nouă eră a inteligenței artificiale, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a economiei românești.