ro Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, afirmă că inteligența artificială (AI) reprezintă o temă centrală în discuțiile factorilor de decizie, în special în domeniul bancar și economic.
El precizează că, în prezent, se conturează două poziții antagonice: una optimistă, care anticipează o creștere rapidă a productivității și o transformare aproape miraculoasă a economiei, și alta mai sceptică, care se concentrează pe riscurile unei eventuale bule speculative și pe evaluările exagerate ale câștigurilor pe termen scurt.
Impactul AI asupra economiei românești și riscurile unei bule speculative În analiza sa, Badea subliniază că estimările privind cheltuielile de capital ale celor patru mari furnizori americani de servicii cloud – Microsoft, Alphabet, Meta și Amazon – pentru anul 2026, depășesc 600 de miliarde de dolari.
Aceasta evocă amintiri din perioada boom-ului dot-com, generând temeri legate de formarea unei bule speculative în domeniul tehnologiei.
Cheltuieli de capital planificate pentru 2026: peste 600 de miliarde de dolari Principalii furnizori: Microsoft, Alphabet, Meta, Amazon Perioada de boom și prăbușire a dot-com: începutul anilor 2000 Riscul formării unei bule speculative similare Impactul asupra prețurilor bunurilor și serviciilor tehnologice Ce trebuie să facă factorii de decizie în fața noii revoluții AI Potrivit lui Badea, întrebarea esențială nu este dacă se va forma o bulă, ci în ce măsură și cât de rapid vor fi generate câștigurile de productivitate.
Citește articolul complet pe Brăila Expres
Deschide articolul →